Palatul Ullmann, simbol al bogăţiei evreilor

marți, 27 martie 2012 2 comment
Clădirea impozantă din Piaţa 1 Decembrie nr. 9 are valoare de monument istoric. Imobilul a fost proiectat de Lobl Ferenc, un arhitect de la Viena originar din Oradea.

Palatul Ullmann, o clădire impunătoare care, datorită valorii sale arhitecturale, a fost înscrisă în lista monumentelor istorice, la categoria B, potrivit informaţiilor comunicate de Doina Lucaci, şefa Biroului Marketing Cultural şi Promovarea Imaginii Patrimoniului, din cadrul Primăriei Oradea. Simbol al secessionului vienez, dar şi al comunităţii evreieşti din Oradea, Palatul Ullmann a fost construit în anul 1913, la acea vreme strada purtând numele de Piaţa Mare.
Conform informaţiilor prezentate de Peter I. Zoltan în volumul  „Nagyvarad muemlek epuletei” (2008), terenul pe care s-a construit palatul aparţinea comunităţii evreieşti ortodoxe, care l-a scos la licitaţie în februarie 1911. „Aşa a ajuns terenul de pe colţul sudic în proprietatea societăţii pe acţiuni Kurlander şi Ullmann”, scrie Peter I. Zoltan.
Directorul general, Ullmann Sandor, intenţiona să ridice aici un centru comercial monumental. Modul de compartimentare a sălilor a fost proiectat la Berlin, iar faţada în capitala Austriei, palatul în sine fiind construit însă de firme din Oradea.


Simboluri iudaice
Deşi Nagyvaradi Naplo anunţa, la 20 septembrie 1911, că Palatul va fi terminat în 1912, acesta a fost inaugurat abia în decembrie 1913. „Un tânăr originar din Oradea, care a fost elevul şcolii noastre cu profil real, Lobl Ferenc, arhitectul vienez, a proiectat acest palat”, scria presa locală a vremii. Prin ornamentele care împodobesc faţada palatului, clădirea reflectă religia  proprietarilor, menora păzită de leii nubieni fiind grăitoare.
Aceste opere în relief - suportul de lumânări cu şapte braţe şi leii gardieni - sunt realizate la întreprinderea Zsolnay din Pecs. „Faţada palatului este simetrică. Deschiderile de la parter sunt ornate cu faianţă verde-albăstruie, ca aluzie la legătura cu secessionul vienez”, scrie Peter I. Zoltan.
Monumentul istoric a fost conceput pentru a servi drept casă de raport (bloc de locuinţe, în vederea închirierii) pentru famiile înstărite ale Oradiei. Dacă unele apartamente sunt foarte spaţioase, altele, cele locuite iniţial de servitori, au vedere spre curte şi sunt mai puţin spectaculoase. Pentru comunitatea evreilor, Palatul Ullmann este încărcat şi de amintiri dureroase legate de cel de-al doilea război mondial, când în această zonă erau ţinuţi, înainte de a fi deportaţi în lagărele de exterminare.


Clădirea e formată din subsol, un parter înalt, mezanin şi trei etaje care se dezvoltă în jurul unei curţi interioare. Ultimul etaj este mansardat. La subsol au fost prevăzute pivniţe, spaţii de depozitare şi magazii, iar la parter spaţii pentru magazine, depozitul şi un apartament.
La etajul întâi  îşi aveau sediul Agenţia de Asigurări „Generali” din Triest şi Banca Populară Orădeană, alături de câteva apartamente. Etajul al doilea era ocupat în întregime de apartamentul lui Ullmann Sándor. La etajul al treilea erau de asemenea apartamente.


Sursa: adevarul.ro

2 comment :

  • BuburuzaBia spunea...

    Mare pacat cum au ajuns aceste cladiri, proprietarii lor au fost deportati din cauza ca erau evrei iar statul s-a folosit de acestea pana cand au ajuns cum sunt acum.Le-au dat in chirie, vandut ori retrocedat urmasilor celor plecati...Actualii proprietari nu-si permit sa le renoveze si sa le intretina, frumusetea se pierde iar basoreliefurile si decoratiuniile cad in capul trecatorilor.Asta e tara noastra, una a contrastelor.

  • George spunea...

    Coform siteului comunitatii evreiesti din Oradea ( http://www.jewish-romania.ro/turism.php/traseu-turistic-oradea/ ,
    Lobl Ferenc era evreu. Este bine sa ne amintim mereu de marii arhitecti oradeni asa cum au fost ei.

 

©Copyright 2011 Prin Oradea | TNB